Aplicarea ventuzelor de sticlă sau de plastic este o tehnică mereu actuală, cu efecte benefice în dureri musculare, afecţiuni respiratorii, contracturi musculare, etc. Aplicarea ventuzelor produce un aflux al sângelui în zonele bolnave, grăbind resorbţia toxinelor, vindecarea şi dispariţia simptomelor.
Mecanism de acţiune
Odată ataşată de tegumente, datorită zonei de presiune scăzută ce se creează în vecinătatea ţesuturilor, pielea şi ţesutul subcutan sunt aspirate în interiorul ventuzei. În acelaşi timp, şi datorită aceleiaşi diferenţe de presiune, are loc şi o dilatare a vaselor de sânge, se deschid capilarele şi se acumulează sânge în vasele sanguine locale. Dacă diferenţa de presiune nu este foarte mare, timpul de aplicare nu este foarte îndelungat, iar permeabilitatea capilară este normală, sângele se va acumula în capilarele dilatate fără să se extravazeze, iar după scoaterea ventuzei, în interval de 1-2 ore, circulaţia locală va reveni aproximativ la starea anterioară.
Dacă însă, permeabilitatea capilară este crescută, capilarele sunt fragile, sau diferenţa de presiune este foarte mare şi timpul de expunere la aceasta e prelungit, are loc o extravazare mai mică sau mai mare, ce va duce la formarea unei echimoze pe locul unde a fost aplicată ventuza. Această echimoză nu este dureroasă, cum sunt cele post traumatice, deoarece ţesuturile nu au fost strivite, şi dispare în acelaşi ritm ca orice altă vânătaie.
Ceea ce se obţine, prin aplicarea ventuzelor, este în primul rând o activare a circulaţiei locale; are loc o hiperemie locală, cu creşterea perfuziei tisulare, creşterea extravazării de fluide în spaţiile intercelulare, acest fapt fiind responsabil de edemul ce apare datorită sucţiunii ventuzei şi dispare după aceea. Ulterior, lichidul extravazat se resoarbe în circulaţie şi perfuzia tisulară revine la nivelele de bază. În cazul în care a apărut o echimoză, datorată ieşirii sângelui în afara patului circulator, avem de-a face cu o situaţie ce se aseamănă cu cea creată în cazul autohemoterapiei, în care se injectează intramuscular mici cantităţi de sânge autolog, iar efectul acestei manevre este imunostimulator şi imunomodulator.
În medicina tradiţională chineză, efectul ventuzelor este descris astfel: elimină frigul patogen, dezobstruează meridianele, stimulează circulaţia locală a Qi-ului (energiei) şi sângelui, antialgic.
Indicaţii
Aplicarea de ventuze se foloseşte în special în boli în care tulburările energetice includ prezenţa frigului, stază a sângelui, dureri, parestezii, redori pe traiectul meridianelor. Este vorba în special de pacienţii cu artralgii, mialgii, contracturi musculare, nevralgii de diferite etiologii. Chiar şi unele deficite neurologice pot avea indicaţie pentru aplicarea de ventuze. Pe de altă parte, datorită efectului decongestiv şi imunostimulator, pot fi aplicate şi la bolnavii cronici şi în boli respiratorii acute.
În sindroame dureroase însă, este eficientă şi aplicarea ventuzelor pe punctele dureroase, punctele trigger, sau de-a lungul traseului de iradiere a durerii.
Ventuzele nu pot fi aplicate pe pielea lezată (cu excepţia cazului în care dorim să practicăm sângerarea punctului respectiv şi l-am înţepat sau scarificat în prealabil, în acest scop), nu se aplică pe pielea iritată, cu erupţii, eczeme, cruste, etc; pe nervi, sau pe extremităţi, faţă, sâni.
Ventuzele pot fi lăsate pe loc după aplicare, sau pot fi făcute să gliseze pe piele, realizând astfel un masaj combinat cu o acţiune intensă de vasodilataţie mecanică pe traiectul urmat. Această manevră este eficientă în special în cazul contracturilor musculare, şi se aplică pe zona afectată.
Terapie standard
20/40 min
180 RON