Din punctul meu de vedere, fascia este cel mai important ţesut din trup. De ce spun asta? Pentru că este pretutindeni: în organe, la suprafaţa lor şi în toate ţesuturile!
Fascia este ţesutul care apare încă din săptămâna a treia de la concepţia embrionului uman, înaintea tuturor ţesuturilor şi organelor pe care le considerăm noi cu adevărat importante: sistem nervos central, inimă, ficat, plămâni etc… așadar, fascia are o foarte mare capacitate de înmagazinare a informaţiei!
“Din punct de vedere anatomic, FASCIA este un ţesut conjunctiv, aşa cum sunt multe ţesuturi conjunctive în trupul nostru, adică: muşchi, vase de sânge, nervi, etc – doar că apărând atât de devreme în dezvoltarea corpului uman, îmbracă toate celelalte structuri din trupul nostru. Dispusă preponderent longitudinal în corpul nostru, acest ţesut este continuu, fără întrerupere şi se dispune dinspre mare înspre structuri tot mai mici într-o matrice 3D a întregului nostru corp. Seamănă cu un tub în care se află alt tub şi apoi altul, din ce în ce mai mic până chiar la nivel de celulă. Dacă ne gândim că în componenţa fasciei intră colagenul, reticulina, elastina, deci elemente „elastice”, începem să intuim câteva funcţii.
Elementele elastice ale fasciei sunt prinse într-o masă gelatinoasă, numită substanţă fundamentală. Intuim, așadar, o altă funcţie a fasciei: aceea de a asigura lubrifierea ţesutului pe care îl îmbracă. Astfel, structurile care intră unele cu altele în contact, alunecă unele peste celelalte fără efort şi fără uzură, datorită fasciei.
Imaginaţi-vă că în muşchiul inimii nu ar exista fascie. Miile de microfibre musculare care compun muşchiul inimii ar intra în contact direct, unele cu celelalte, s-ar freca unele de celelalte, fără o lubrifiere optimă. Rezultatul? O uzură accentuată a acestor microfibre musculare şi inevitabil, distrugerea lor într-un timp foarte scurt. Şi asta, fără să amintesc degajarea de căldură generată de aceste frecări! Cu siguranţă, inima nu ar rezista nici măcar o zi în efortul ei imens…
Fascia face ca întreg corpul nostru să lucreze unitar şi continuu. În mod normal, fascia este o structură „fluidă”, care se mişcă continuu, liberă, pe toate direcţiile: în sus, în jos, diagonal, stânga, dreapta. Această mişcare vine în întâmpinarea diverselor acţiuni din corpul nostru, în sensul de a le face optime cu consumul cel mai mic de energie. Putem intui că o traumă în corpul nostru, oriunde localizată, va aduce restricţii de libertate de mişcare pe direcţiile de acţiune ale fasciei, în zona traumatizată, iar efectele acestei restricţionări locale vor fi resimţite în fascia din întregul nostru corp.
Mai trebuie ştiut că, la nivelul fasciei, sunt plasaţi un număr imens de receptori senzoriali, care au ca scop trimiterea către sistemul nervos central a informaţiilor privind starea la un moment dat a zonei deservite de aceştia. Un alt aspect de punctat în ceea ce priveşte fascia, este acela de a înmagazina şi memora stări emoţionale dar, trebuie reţinut că procesul apare în toate celulele corpului nostru. Acest aspect se datorează faptului că suntem 75% apă iar cercetările mai vechi – cele ale Henri Coandă – sau mai noi – cele ale lui Masaru Emoto – au pus în evidenţă capacitatea apei de a memora diversele influenţe subtile cu care interacţionează. Astfel, starea noastră interioară, stresul de zi cu zi, traumele emoţionale de orice fel, etc, impregnează apa din noi, inclusiv pe cea din fascie.”
Osteopatia şi Fascia
Fascia are un rol important în osteopatie. Lucrând asupra țesuturilor superficiale, fasciale, este posibil să acţionăm în profunzime în corpul uman, datorită acestei rețele fibrilare incredibile. Dar osteopatia nu este singura terapie care se concentrează asupra fasciei. Există multe terapii care lucrează și pe fascie: Terapia CranioSacrală, Chi Nei Tsang, Terapia Raindrop, Osteoaptia Viscreală, Terapia Miofascială Facială, Reflexoterapia, Terapiile manuale şi chiar şi unele tipuri de masaj pot integra tehnici fasciale. Liniile fasciale şi rolurile lor sunt puţin înţelese în rândul oamenilor, chiar şi în rândul cadrelor medicale. Ele sunt implicate în special în probleme de durere și tensiune musculară. La fel ca majoritatea ţesuturlor conjunctive, fasciile umplu, protejează şi susţin alte ţesuturi ale corpului. Practic, putem numi liniile fasciale – Aliaţii ascunşi ai corpului nostru – FASCIA. Fascia este implicată în probleme de sănătate, inclusiv dureri de spate. Persoanele care sunt supuse unui stres mare sau continuu, în cazul unui şoc emoţional, fascia se tensionează foarte puternic. De aici, se contractă vasele de sânge, iar datorită faptului că fascille sunt bogat inervate şi conectate la celulele nervoase din măduva spinării, pot transmite durere în ţesuturi.
Cum acţionează terapeutul asupra fasciei?
În osteopatie, tehnicile fasciei sunt numite tehnici blânde. Se mai numesc și tehnici de țesut. Terapeutul lucrează într-o abordare globală a corpului uman, pentru a detecta pierderea mobilității tuturor structurilor corpului. El nu va fi interesat doar de articulații, ci și de alte țesuturi, inclusiv de fascii. Folosește palparea țesuturilor moi ale corpului, căutând diferențe de densitate, elasticitate și mobilitate. Terapeutul va exercita aceste tehnici tisulare pe fascii, pentru a le conferi elasticitate și mobilitate bună. Eliberată de aceste tensiuni, funcția fasciei este restabilită, ceea ce ajută la ameliorarea durerii. Însă, terapeutul are o gamă întreagă de tehnici, iar fascia este doar o parte din ea. De fiecare dată când terapeutul pune mâna pe un pacient, este imperios să simtă ţesutul şi ceea ce îi transmite el! În felul acesta, pacientul poate beneficia de terapia de care are cu adevărat nevoie.
Atât în Osteopatia Fascială cât şi CranioSacrală, terapeutul se poate axa şi pe terapie somato-emoţională. Aşa cum am spus mai sus, fasciile au rolul de a înmagazina şocurile emoţionale şi traumele fizice, şi implicit când se lucrează pe ele, corpul poate intra în proces de eliberare a acestora, aşa cum ştie el mai bine, iar terapeutul are rolul ca în acele moment să susţină pacientul şi să îl ajute cum ştie el mai bine!!!
Bibliografie: Despre Fascie | Adrian Sava